Rezultatele 1 - 25 din 34 pentru "datorie guvern"

Guvernanții au afirmat în mai multe rânduri că România are nevoie de o dezvoltare mai accelerată. Planul preconizează, însă, o "performanță" majoră la dobânzi.

Spațiul de manevră al Guvernului în ce privește raportarea către Eurostat a unei îndatorări peste 50% s-a redus tot mai mult odată cu împrumuturile foarte mari din ultimii ani.

Datoria statului a crescut în luna martie cu 3,8 miliarde de lei și a ajuns la 845,1 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Suma reprezintă un nou nivel record. Gradul de îndatorare s-a situat la 51,9% din PIB, față de 52,4% din PIB anunțat anterior pentru februarie, în contextul în care baza de raportare, PIB pentru ultimele patru trimestre, a fost majorată în creștere.

Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei.

Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a majorat la 200 de miliarde de lei, de la 180 de miliarde de lei anterior, programul indicativ de împrumuturi pentru anul 2023, cu scopul de a prefinanța din necesarul de împrumuturi din anul următor, a declarat la Profit Financial.forum Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor. Ministerul Finanțelor a atins deja, din noiembrie, necesarul de împrumut stabilit anterior, de 180 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor anticipează un avans al datoriei publice de 95,5 miliarde de lei în acest an, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile. Suma cu care ar urma să crească datoria, calculată conform metodologiei UE, este cea mai mare cu excepția anului de pandemie 2020, când statul a avut un deficit record, determinat de măsurile luate pentru sprijinirea economiei, printre care posibilitatea dată contribuabililor să amâne plata taxelor.

Datoria statului a continuat să crească și a ajuns la un nou maxim istoric în luna martie, de 715,4 miliarde lei (144,3 miliarde euro), comparativ cu circa 9 miliarde de lei mai mult față de februarie anul acesta, dar cu 121,4 miliarde de lei mai mult raportat la martie 2022, potrivit calculelor Profit.ro. Ponderea în PIB a datoriei publice a coborât din nou sub 50%, după ce în februarie a urcat ușor peste acest nivel, în contextul în care Ministerul Finanțelor a schimbat acum baza de raportare, PIB, și a trecut la cea mai recentă valoare furnizată de Institutul Național de Statistică.

Guvernul a împrumutat în patru luni jumătate din cât are nevoie tot anul.

Împrumuturile record ale statului din ianuarie urcă datoria publică în jurul pragului de 700 de miliarde de lei, posibil chiar ușor peste acest nivel, relevă datele analizate de Profit.ro. În ultimii ani, statul a împrumutat sume mari pentru a-și acoperi deficitul bugetar (diferența dintre venituri și cheltuieli), iar datoria publică a urcat de peste două ori comparativ cu anul 2018, când se situa la 330,5 miliarde de lei. Guvernul a început 2023 cu împrumuturi record, de peste 55 de miliarde de lei.

Necesarul brut de finanțare pentru anul următor, suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar (datorie nouă) și plata datoriei vechi care ajunge la scadență, este de 160 de miliarde de lei. Aceasta este cea mai ridicată sumă de până acum anunțată ca țintă de împrumuturi, conform datelor analizate de Profit.ro. Este avută în vedere și posibilitatea unor emisiuni de tip Samurai (pe piața internă din Japonia) sau obligațiuni verzi, informație prezentată la mijlocul lunii decembrie de Profit.ro.

Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 600 de miliarde de lei în luna aprilie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul Finanțelor. Creșterea datoriei publice vine în contextul în care Guvernul a împrumutat în ultimii ani sume mari de bani pentru a finanța deficitul bugetar. Astfel, la final de aprilie, autoritățile înregistrau o datorie publică de 602,9 miliarde lei, 49,2% din PIB. Recent, Finanțele au revizuit îndatorarea anunțată pentru luna martie, de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4%, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, relevă date analizate de Profit.ro.

Îndatorarea statului pentru luna martie a fost revizuită de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4% de către Ministerul Finanțelor, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Anterior, când îndatorarea de 594 miliarde lei a fost anunțată la 50,3% din PIB, PIB nominal față de care se calcula era de 1.182,92 miliarde lei. Acum, în urma revizuirii PIB nominal la 1.226 miliarde de lei de către INS, datoria de 594 miliarde lei reprezintă 48,4%. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că România trebuie să împrumute anul acesta 80 miliarde lei pentru a ”rostogoli” datoriile făcute de guvernele anterioare.

Îndatorarea statului s-a menținut în martie peste 50% din PIB, pentru a treia lună consecutiv peste acest prag, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, după ce indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, pentru luna martie a fost anunțat la 50,3% din PIB. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis deja că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.

Ministerul Finanțelor estimează că îndatorarea statului se va situa la 49,4% din PIB la finalul acestui an, potrivit celor mai recente date, disponibile în Programul de convergență. Estimarea de 49,4% reprezintă o îmbunătățire față de cea din decembrie, când Finanțele prognozau în Strategia fiscal-bugetară o îndatorare de 49,8% pentru 2022. Optimismul Guvernului, în contextul în care datoria a trecut de 50% la început de an, posibil doar temporar, vine pe fondul reducerii prognozei de creștere economică de la 4,6%, nivel pe care a fost construit bugetul acestui an, la 2,9%.

Îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de de pragul de 50%, în ianuarie și februarie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul finanțelor pentru cele două luni. Depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea, presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.

Ministerul Finanțelor a redus programul de împrumuturi pentru luna martie de la 4,71 miliarde lei la 3,9 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Decizia vine în contextul unei cereri reduse a marilor investitori și a băncilor pentru datoria statului român. La ultimele cinci licitații, sumele propuse de investitori nu s-au ridicat nici măcar la nivelul pe care Finanțele au anunțat că îl vizau pentru licitațiile respective. De vină pentru această situație este, în bună măsură, războiul din Ucraina, care a scăzut apetitul marilor investitori pentru regiune, inclusiv pentru țări membre NATO și UE din estul Europei, cum este România.

România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic, la acest moment fără o perspectivă clară.

Datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.

Datoria publică a statului a crescut în luna iulie cu 19,3 miliarde de lei, de la 526,05 miliarde de lei la finalul lunii iunie la 545,34 miliarde lei, dar s-a menținut sub pragul de 50% din PIB, în condițiile în care PIB nominal, față de care se calculează îndatorarea statului, a fost majorat de la 1.062,5 miliarde lei la 1.105,7 miliarde lei. Îndatorarea statului a coborât ușor, în pofida datoriilor mari acumulate în iulie, la 49,3% din PIB.

Îndatorarea se va situa la final de an la 49,1-49,2% din PIB, potrivit ministrului Finantelor, Dan Vilceanu.

Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi record de 8,6 miliarde de lei, în contextul în care și datoria publică a explodat anul trecut, cu un deficit bugetar de 102 miliarde de lei, iar statul continuă și în acest an cu un deficit foarte ridicat, care ar ajunge de la 80 miliarde lei la circa 83 miliarde lei în urma rectificării bugetare, și face planuri pentru noi cheltuieli, cum ar fi Programul Național de Investiții Anghel Salingy, care ar urma să aibă un buget de 50 de miliarde de lei în perioada 2021-2028.

Datoria statului a crescut puternic anul trecut, după ce Guvernul a împrumutat o sumă record pentru a acoperi cel mai mare deficit bugetar de până acum. Astfel, în 2020, datoria externă a statului, în valută, a depășit-o pe cea în lei pentru prima dată după 2014, după cum se vede din graficul de mai jos. Guvernul a avut nevoie anul trecut să împrumute o sumă uriașă, însă, confruntat cu o nevoie mare de bani, în contextul crizei cauzate de pandemie, și limitat de nivelul pieței interne de titluri de stat, a apelat la mai multe ieșiri pe piața externă cu obligațiuni în euro și dolari. Anul trecut, ponderea datoriei în valută în total datorie s-a situat la 52,3%.

Criza cauzată de măsurile pentru combaterea pandemiei de coronavirus a afectat sever economiile și bugetele statelor din UE. În contextul unei reveniri parțiale în 2021, media deficitelor bugetare se va situa la circa 6%, după 8% în 2020, relevă date oficiale analizate de Profit.ro. România, cu un deficit bugetar estimat la peste 8% în acest an (standarde ESA), este pe poziția a doua, după Irlanda, în rândul țărilor cu cele mai dezechilibrate bugete din Uniunea Europeană. România se află, însă, într-un grup de cinci state membre în care economia va recupera anul acesta, integral sau aproape în întregime, declinul de anul trecut.